Proiectul “Monitorizarea stării ecologice, a monumentelor naturii şi a ariilor protejate din arealul Orheiul Vechi”

Proiectul “Monitorizarea stării ecologice, a monumentelor naturii şi a ariilor protejate din arealul Orheiul Vechi, identificarea zonelor şi obiectivelor care sunt afectate de impactul antropic”, finanţat de Fondul Ecologic Naţional

Scopul:

Monitorizarea stării ecologice a Arealului Orheiul Vechi, inclusiv Valea Răutului de la Păhărniceni până la Butuceni, Morovaia şi a monumentelor naturale şi arhitectural-istorice existente în regiunea dată. Conştientizarea publicului cu privire la starea ecologică şi la valoarea patrimoniului natural şi cultural-istoric din regiunea dată.

Obiective:

  • Monitorizarea stării actuale a monumentelor naturii şi a ariilor protejate din această regiune şi identificarea zonelor şi obiectivelor care sunt afectate de impactul antropic;
  • Identificarea surselor de poluare şi de dereglare a echilibrului ecologic, fotografierea şi filmarea lor;
  • Influenţarea factorilor de decizie, a autorităţilor centrale şi locale în direcţia sporiri gradului lor de implicare în acţiunile concrete de protejare şi de conservare a mediului înconjurător şi a ariilor protejate privind oportunitatea utilizării acestui patrimoniu;
  • Sensibilizarea şi conştientizarea populaţiei locale şi mobilizarea ei (în special a tinerei generaţii) în direcţia desfăşurării unor acţiuni concrete de salubrizare, de protecţie şi de conservare a mediului şi, ulterior, în direcţia iniţierii activităţilor ecoturistice;
  • Identificarea obiectivelor ecoturistice din regiunea nominalizată;
  • Promovarea noţiunii de ecoturism, discutarea modelelor tradiţionale europene şi a căilor de implementare a acestui concept în regiunea dată.

Activităţi

  • Desfăşurarea expediţiei de studiu, parcurgerea traseului stabilit, de-a lungul cursului râului Răut (Păhărniceni – Morovaia) pentru monitorizarea stării ecologice a Arealului Orheiul Vechi, inclusiv Valea Răutului de la Păhărniceni până la Butuceni, Morovaia şi a monumentelor naturale şi arhitectural-istorice existente în regiunea dată.
  • Conştientizarea publicului cu privire la starea ecologică şi la valoarea patrimoniului natural şi cultural-istoric din regiunea dată.
  • Fotografierea, filmarea monumentelor naturale şi a surselor de poluare, a stâncilor distruse, etc.
  • Chestionarea populaţiei din aceste localităţi cu privire la dezastrele care au loc.
  • Crearea unei baze de date care va fi pusă la dispoziţia tuturor ONG-urilor, autorităţilor publice şi persoanelor care vor dori să aibă acces la ele.
  • În acelaşi timp, o sinteză a acestor date, accesibilă tuturor categoriilor socio-profesionale şi de vârstă, va fi prezentată în cadrul unui seminar organizat la Butuceni, la care vor fi invitaţi reprezentanţii MERN, IES, APL Orhei, APL din aceste localităţi, ONG-urile de mediu locale, poliţiştii de sector, etc.

Rezultate preconizate

În rezultatul implementării proiectului se preconizează crearea unei baze de date a stării ecologice a acestei porţiuni a râului Răut şi a monumentelor naturale din zonă.

Îmbunătăţirea calităţii mediului în zonă şi în primul rând a stării actuale a monumentelor naturii şi a ariilor protejate.

Conştientizarea de către populaţia locală a valorii monumentelor naturii şi ariilor protejate din teritoriul dat.

Schimbarea atitudinii autorităţilor locale faţă de starea actuală a monumentelor naturii şi a ariilor protejate din regiune. Acest rezultat va putea fi evaluat prin deciziile şi acţiunile concrete ale reprezentanţilor autorităţilor locale în etapa imediat următoare încheierii proiectului;

Se vor elabora trasee şi propuneri de implementare a activităţilor ecoturistice în zona dată ce vor fi aduse la cunoştinţa organelor administrative locale şi organelor republicane оn drept, responsabile de transpunerea lor оn practica si de politica de mediu.

 REZULTATE-INTERVIURI

Cu populaţia din localităţile Arealului Orheiul Vechi

Localitatea Butuceni

În cadrul interviului din satul Butuceni au participat 15 persoane (şapte bărbaţi şi opt femei) cu vârste cuprinse între 25 şi 52 de ani. Ocupaţia de bază a respondenţilor era agricultura.

La prima întrebare „Care credeţi că sunt principalele probleme ecologice ale satului în care locuiţi?”, intervievaţii au menţionat următoare aspecte: apa potabilă „murdară”, gunoiştile neautorizate şi distrugerea stâncilor. Potrivit respondenţilor aceste probleme le afectează sănătatea (probleme respiratorii) şi viaţa de zi cu zi (nu mai pot creşte animale şi păsări).

Participanţii la interviu, locuitori ai satului Butuceni, nu cunosc aproape nimic despre monumentele arealului Orheiul Vechi. Ei afirmă că în arealul Orheiul Vechi există „o mănăstire, un muzeu, câteva peşteri, stâncile”, acestea sunt „cele mai frumoase”, dar sunt „permanent distruse”, „nimeni nu le îngrijeşte”. Nu există paznici care să aibă grijă de aceste monumente şi nici primăria satului Butuceni nu face nimic pentru a împiedica degradarea acestora. Intervievaţii au recunoscut că nu se implică în protejarea monumentelor, pentru că aceste monumente „aparţin statului şi nu au lucrători care să le îngrijească”. Unii respondenţi consideră că primăria şi şcoala mai fac eforturi sporadice – prin sădirea pomilor, strângerea gunoiului etc. – de a îmbunătăţi starea acestei zone. Ceilalţi intervievaţi, dimpotrivă, cred că „primăria nu face nimic. Până nu s-au pornit oamenii de la Orhei şi ecologiştii din Chişinău, nimeni nu făcea nimic.”

La întrebarea „Ce rol are Orheiul Vechi pentru bunăstarea localităţii dvs.?”, intervievaţii au vorbit despre beneficiile turismului asupra creşterii veniturilor locuitorilor satului. Ei au menţionat faptul că în Butuceni există câteva gospodării care practică turismul rural. Unul dintre respondenţi a precizat că în localitate „a fost creată asociaţia „Andromeda”, care permite copiilor talentaţi din sat să realizeze picturi în piatră (sub îndrumarea pictorului A. Mudrea). Prin vânzarea acestora, se intenţionează procurarea unui calculator şi susţinerea celor mai nevoiaşi bătrâni din sat.

Respondenţii au salutat iniţiativa UNESCO de a lua sub protecţie arealul Orheiul Vechi. Ei speră că orice iniţiativă externă „va aduce bani în sat”, se vor face mai mute investiţii care vor îmbunătăţi nu doar starea monumentelor din zonă, ci şi nivelul de trai al locuitorilor satului Butuceni.

Potrivit opiniilor butucenenilor, în localitatea lor nu există monumente naturale sau arhitecturale de vizitat, poate doar muzeul şi „câteva stânci”, care „nici ele nu aparţin satului”. Doar unul dintre respondenţi a recunoscut că familia sa a profitat şi continuă să profite de resursele naturale oferite de această zonă. Acesta s-a referit în special la extragerea şi vânzarea pietrei. Ceilalţi intervievaţi au negat vehement faptul că au folosit sau intenţionează să folosească resursele naturale ale arealului Orheiul Vechi. În medie 8-10 familii din satul Butuceni se ocupă cu extragerea pietrei din stânci, au recunoscut doi respondenţi. Activitatea aceasta este practicată mai ales seara şi noaptea, atunci când organele de drept şi primăria nu patrulează zona. Unica soluţie pentru stoparea distrugerii stâncilor ar fi, spun intervievaţii, crearea unor locuri de muncă în sat pentru toţi cetăţenii.

Intervievaţii consideră că principalul mijloc de venit în localitatea lor este agricultura. „Foarte multă lume stă acum fără lucru. Unii băieţi lucrează la construcţii la cei bogaţi, dar femeile nu au cu ce se ocupa. La muzeu lucrează doar câteva din femei, dar restul ce să facă? Ar fi bine să se creeze mai multe locuri de muncă”. Majoritatea respondenţilor ar vrea să dezvolte o gospodărie agro-turistică, dar nici unul dintre ei nu-şi permite din punct de vedere material acest lucru. Intervievaţii au recunoscut că aşteaptă investiţii externe (din partea statului, firmelor etc.). Starea de spirit a respondenţilor, ca de altfel şi a majorităţii locuitorilor satului întâlniţi de intervievatori, era pesimistă. După cum a menţionat unul dintre aceştia „ei se mândresc cu Orheiul Vechi, dar noi în realitate trăim într-o sărăcie foarte mare”.

Localitatea Furceni

În cadrul interviului din satul Furceni au participat 16 persoane, cu vârste cuprinse între 25 şi 66 de ani. Toţi intervievaţii erau căsătoriţi; doar zece dintre ei aveau copii. Ocupaţia de baza a acestora era agricultura domestică.

Potrivit intervievaţilor, principala problemă ecologică a satului, în care locuiesc, este: lipsa unei gunoişti neautorizate. O consecinţă a acestei probleme este atitudinea delăsătoare a oamenilor din sat care îşi permit „să arunce animale moarte pe malul râului Răut”, fapt ce a dus la sporirea rozătoarelor din zonă, care „mănâncă păsările din gospodăriile oamenilor”.

Nici unul dintre respondenţi nu a putut oferi un răspuns pertinent la întrebarea „Ce ştiţi despre monumentele naturale din arealul Orheiul Vechi”. „Nu ştiu nimic”, „n-am fost acolo”, au fost răspunsurile acestora. Respectiv, nici unul dintre ei nu a putut oferi detalii despre problemele ecologice ale acestei zone. Unul dintre furceneni a spus că în fiecare primăvară sădeşte copaci, împreună cu elevii de la şcoala din sat, în zonele cu probleme ecologice (surpări de teren). Primăria şi alte instituţii publice din localitate nu fac nimic pentru îmbunătăţirea stării acestui areal. Potrivit respondenţilor satul Furceni nu profită (din motive financiare) de avantajele pe care le poate oferi această zonă. Iniţiativa UNESCO, conform opiniei lor, ar fi cea mai bună soluţie pentru schimbarea stării de fapt.

Unicul monument arhitectural din satul Furceni, care poate fi vizitat de turişti este „monumentul ridicat în cinstea eroilor”, care datează din a doua jumătate a secolului al XX-lea. Celelalte monumente naturale, consimţite în literatura de specialitate, nu au fost nici măcar amintite de intervievaţi.

Nici unul dintre respondenţi nu a vrut să răspundă la întrebarea „În ce măsură dvs. personal sau familia dvs. utilizaţi resursele naturale ale acestui monument?”. Totuşi, unul dintre aceştia a recunoscut că înainte de a apărea directiva primăriei cu privire la interzicerea extragerii pietrei din stânci, câştiga destul de bine de pe urma acestui tip de afacere. „Acum lucrurile s-au mai schimbat”. Respectiv, nu se cunoaşte (sau preferă să nu se ştie exact) câte familii din sat se ocupă cu astfel de activităţi. Unica soluţie pentru stoparea distrugerii stâncilor, potrivit respondenţilor din satul Furceni, ar fi crearea unor noi locuri de muncă sau continuarea exodului oamenilor din sat peste hotare în căutarea altor surse de supravieţuire. Doi dintre intervievaţi consideră atractivă ideea creării unor gospodării agro-turistice, dar nu posedă suficiente cunoştinţe în domeniu şi nu au nici bani pentru realizarea în practică a acesteia.

Intervievaţii consideră că „primăria ar trebui să fie mai severă cu cei care fură piatră”, „să pună amenzi foarte mari” ca să descurajeze interesul oamenilor pentru astfel de activităţi, iar oamenii „să aibă simţ de răspundere şi de iubire pentru acest plai”.

Abonati-va la Newsletter

Completând acest formular vă puteți abona la newsletter-ul nostru, ce conține informații despre activitățile AFPMDD și ultimele știri din domeniul protecției mediului înconjurător.

Galerie foto