Scopul Conferinței a fost să împuternicească actorii societății civile din UE și țările Parteneriatului Estic - Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Moldova, Ucraina şi să sporească rolul societății civile prin schimb de experiență și de bune practici de transformare, pentru a facilita cooperarea transfrontalieră pe probleme de incluziune socială și politică, guvernare responsabilă, stabilitatea și securitatea, precum și dezvoltarea durabilă.

La sesiunile de lucru în cadrul Conferinţei SC de la Riga s-a discutat despre contribuția societății civile de a face Parteneriatul Estic un cadru de cooperare de succes la diferite niveluri; rolul Societăţii Civile ca un actor strategic în vecinătatea estică a UE; rolul societății civile în promovarea păcii și stabilității, în rezolvarea conflictelor și sprijinirea reconcilierii în vecinătatea estică; despre implicarea părților interesate ale societății civile, identificând realitățile locale și principalele provocări, promovând transparența și implicarea in monitorizarea bugetului în punerea în aplicare a responsabilităților de asociere și a altor acorduri ale țărilor partenere - UE.

La fel, s-a discutat despre importanța schimbului de bune practice și cooperarea transfrontalieră între țările UE și cele din cadrul Parteneriatului Estic, stimularea modificărilor necesare în politicile guvernelor; implicarea actorilor societății civile pentru stimularea creșterii economice, precum și dezvoltarea mediului de afaceri (inclusiv activitatea comercială responsabilă social); promovarea rolului societății civile în cadrul Parteneriatului estic pentru reglementări mai bune, integrarea economică și convergența cu politicile UE; îmbunătățirea securității sociale și a sistemelor de protecție socială și intensificarea luptei împotriva sărăciei; Consolidarea influenței și includerea persoanelor cu mai puține oportunități și nevoi speciale, promovarea emancipării economice a femeilor; Importanța cooperării transfrontaliere şi sprijinirea creșterii durabile, precum găsirea unui echilibru între interesele economice și cele de mediu. 

Un alt subiect discutat la conferinţă a fost cooperarea transfrontalieră și schimb de experiență intre UE și statele din afara UE si statele Europei Centrale și de Est, schimb de experiență comună de reconstrucție a statelor lor și a societăților după defalcarea blocului comunist sovietic.
S-a pus accentul pe mijloacele de consolidare a capacității societății civile; care sunt plusurile şi minusurile instrumentelor existente și modul în care acestea ar trebui să fie completate pentru a se potrivi mai bine nevoilor partenerilor, cum anume putem face schimb de bune practici, cum societatea civilă din vecinătate se poate angaja cel mai bine în dezvoltarea politicilor UE, etc.

La finalul Conferinţei, Societatea civilă din Republica Moldova, a depus la Riga o cerere simbolică de aderare la UE. 

Cererea a fost înmânată Comisarului European pentru Politica de Vecinătate şi Negocieri de Extindere, Johannes Hahn.

Textul cererii simbolice de aderare la Uniunea Europeană a Republicii Moldova:

AVÂND ÎN VEDERE articolul 49 din Tratatul privind Uniunea Europeană, potrivit căruia, orice stat european ce respectă valorile comune pe care se întemeiază UE, şi anume democraţia, respectarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, inclusiv a drepturilor persoanelor ce aparțin minorităților, poate solicita să devină membru al Uniunii;

AVÂND ÎN VEDERE Acordul de parteneriat şi cooperare între Comunităţile Europene şi statele lor membre, pe de o parte, şi Republica Moldova, pe de altă parte, şi care recunosc aspirațiile europene și alegerea europeană a Republicii Moldova;

AVÂND ÎN VEDERE valorile comune şi legăturile strânse dintre părţi, stabilite în trecut prin Acordul de parteneriat şi cooperare între Comunităţile Europene şi statele lor membre, pe de o parte, şi Republica Moldova, pe de altă parte, şi care se dezvoltă în cadrul politicii europene de vecinătate şi al Parteneriatului Estic, şi recunoscând dorinţa comună a părţilor de a-şi dezvolta, a-şi consolida şi a-şi extinde în continuare relaţiile;

RECUNOSCÂND că valorile comune pe care se întemeiază UE, şi anume democraţia, respectarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi statul de drept, constituie, de asemenea, însăşi esenţa asocierii politice şi a integrării economice prevăzute în prezentul acord;

ŢINÂND SEAMA de faptul că prezentul acord nu va aduce atingere şi va lăsa cale liberă viitoarelor evoluţii progresive în relaţiile UE - Republica Moldova;

RECUNOSCÂND că Republica Moldova, fiind o ţară europeană, are o istorie comună şi împărtăşeşte valori comune cu statele membre şi se angajează să pună în aplicare şi să promoveze aceste valori, care reprezintă o sursă de inspiraţie pentru alegerea europeană a Republicii Moldova;

RECUNOSCÂND importanţa Planului de Acţiuni pentru implementarea Acordului de Asociere UE - Moldova, contribuind astfel la integrarea economică treptată şi la aprofundarea asocierii politice;

ANGAJÂNDU-SE să consolideze respectarea libertăților fundamentale, a drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților, principiile democratice, statul de drept, precum și buna guvernare:

În numele cetățenilor Republicii Moldova care aspiră pentru o Moldovă Democratică, Europeană, integră și liberă, etc

Depunem această cerere de obținere de către Republica Moldova a calității de membru al Uniunii Europene.