TOLTRELE   PRUTULUI

În partea de nord-vest a Republicii Moldova întâlnim locuri cu un peisaj de o frumuseţe nemaivăzută. Râurile mici, afluenţi din stânga Prutului, sapă canioane adânci printre stâncile acoperite cu muşchi. Acestea sunt recifi vechi formaţi din calcar dur, în care se observă concentrări enorme din rămăşiţele unor variate organisme: alge marine de formă specifică - litofamine, corali, arici de mare, scoici şi alte animale marine.

Pe teritoriul raioanelor Briceni, Edineţ, Râşcani sunt deosebit de cunoscute lanţurile toltrelor de calcar, în grotele şi peşterile cărora locuia odinioară omul preistoric. Ele reprezintă formaţiuni geologice cu valoare de unicat. Cu zece-douăzeci de milioane de ani în urmă, pe aceste teritorii se afla o depresiune premontană umplută mai întâi cu apele Mării Tortone, apoi cu acele ale Mării Sarmatice. În prima perioadă aici au pornit să se dezvolte colonii de corale, iar în cea de a doua - de alge litotomane care eliminau calcar şi de colonii de viermi. Recifele formate în urma acestor procese geologice repetă procesul de dezvoltare a munţilor Carpaţi. întreg acest complex de stânci format din recife tortone şi subsarmate poartă denumirea de toltrele de pe malul Prutului.

Satul Criva, locul unde râul Prut intră pe teritoriul R. Moldova.

Setea de frumos şi dragostea pentru natură este şi o manifestare de conservare, de rezistenţă a oamenilor din sat în faţa timpurilor vitrege şi imprevizibile cu care se confruntă.

Peştera “Emil Racoviţă” - a treia ca lungime, între peşterile de gips ale lumii.

Interiorul peşterii impresionează prin dimensiunile şi frumuseţea galeriilor situate în 3-4 etaje. Peştera e introdusă în catalogul „Marilor peşteri ale lumii”. E protejată ca monument al naturii şi rezervaţie ştiinţifică.

Valea râuleţului Lopatnic, afluent al râului Prut, care între satele Caracuşenii Vechi şi Corjeuţi formează câteva defilee şi chei adânci şi înguste, de un farmec aparte. Stâncile recifale de forme şi dimensiuni impresionante încadrează albia râuleţului zgomotos, creând un peisaj extrem de atrăgător, cu aspect montan.

Dintre defilee, cel mai impresionant este Ciuntu. Malurile abrupte, aproape verticale ale acestuia, sunt fisurate de grote şi peşteri adвnci, ce au servit drept loc de refugiu pentru localnici оn vremile de restrişte. Despre una dintre ele, numita "Borta Ciuntului", se povestesc multe legende legate de numele haiducului Ciuntu, ce locuia оn peşteră  şi care a dat şi numele întregului defileu.

Parcurgând traseul în continuare ajungem la Cheile Draghiştei de la Trinca situate în valea Racovăţului la marginea de sud-vest a s. Trinca, jud Edineţ.

Cheile, lungi de 500m şi late de 250m, sunt săpate în masivele calcaroase recifale badeniene. Prezintă un peisaj pitoresc. În grote se găsesc unelte ale omului primitiv şi oseminte de animale terestre pleistocene. Obiectul e protejat ca monument al naturii. Dar recifii sunt exploataţi pentru extragerea varului. Aici fiecare locuitor al comunei trinca are groapa sa de var. Starea ecologică este deplorabilă.

Cheile Draghiştei de la Feteşti situate în Valea Draghiştei la sud-vest de s. Feteşti, jud. Edineţ. 

Cheile sunt săpate între două masive recifale badeniene în care se găsesc colonii de coralieri şi grote pleistocene. E protejat ca monument al naturii. Tot aici este o carieră de extragere a pietrei.

Apoi urmează Cheile Draghiştei de la Burlăneşti pe Valea Draghiştei la sud-vest de s. Feteşti, jud. Edineţ. Cheile sunt săpate între două masive recifale badeniene în care se găsesc colonii de coralieri şi grote pleistocene. E protejat ca monument al naturii. (10ha). La nord-vest de s. Burlaneşti, jud. Edinet.

Cheile Racovăţului de la Buzdujeni, se află în preajma s. Buzdujeni, la confluenţa Racovăţului şi Bogdei.

Cele mai mari chei din Republica Moldova. Sunt formate de cursul Racovăţului într-un masiv calcaros recifal badenian cu grote conţinând urmele unei culturi paleolitice şi osemintele unei variate faune pleistocene. Obiectul e protejat ca monument al naturi.

Privelişti uluitoare ne oferă şi defileul "La castel". Aici întâlnim peşteri şi grote misterioase. Din pereţii stâncii se profilează nişte figuri bizare de forma unor capuri de animale ciudate. La capătul stâncii se înălţa cândva un castel, de la care au rămas azi doar nişte urme indescifrabile.

Probabil e greu de găsit în Republica Moldova o localitate atât de bogată în dealuri stâncoase ca zona din preajma satului Brânzeni (Edineţ). La sudul satului e situat un deal de piatră cu înălţimea de peste 80 m. Poalele lui sunt scăldate de apele râuleţului Racovăţ.